OBIECTIV STRATEGIC 1. Creşterea capacităţii de cercetare, dezvoltare şi inovare la “Dunărea de Jos”
- Stabilirea domeniilor strategice de cercetare, atât priorităţile de specializare inteligentă, cât şi de dezvoltare tehnologică cu relevanţă economică;
- Identificarea necesarului de resurse umane specializate pentru dezvoltarea domeniilor strategice de cercetare în UDJG;
- Organizarea administrativă a cercetării în cadrul Platformei ReForm-UDJG şi crearea premizelor înfiinţării unui Institut de Cercetare – Dezvoltare.
Motivaţie
- Finanţarea universităţilor se bazează pe evaluarea rezultatelor cercetării ştiinţifice. “Metodologia de alocare a fondurilor bugetare pentru finanțarea de bază și finanțarea suplimentară, a instituțiilor de învățământ superior de stat din România, pentru anul 2015” prevede, în vederea încurajării excelenței în instituţiile de învăţământ superior, constituirea unui fond de finanţare suplimentară a universităților în cuantum de minimum 30% din suma alocată la nivel naţional universităţilor de stat, ca finanţare de bază;
- Strategia Naţională de Cercetare-Dezvoltare 2014-2020 susţine finanţarea de bază pentru cercetare acordată în urma evaluării instituţionale, prin instrumente coordonate de MENCS şi Academia Română;
- Tendinţa de concentrare şi orientare strategică a investiţiilor CDI la nivel naţional, precum şi aderarea la roadmap-ul naţional al infrastructurii bazat pe priorităţi naţionale;
- Capacitatea de inovare a economiei româneşti se situează mult sub media europeană, România, cu cel mai mic scor din UE şi cu cea mai accelerată viteza a deprecierii ei [9].
OBIECTIV STRATEGIC 2. Îmbunătăţirea infrastructurii de cercetare şi a mecanismelor de finanţare a Platformei ReForm-UDJG
Motivaţie
- Finanţarea învăţământului se va face exclusiv pe baza criteriilor de performanţă, iar performanţa nu poate fi realizată fără o infrastructură didactică şi de cercetare corespunzătoare;
- Scăderea bugetelor alocate învățământului superior, inclusiv diminuarea bugetelor alocate proiectelor de cercetare;
- Absenţa unor parteneriate strategice cu mediul economic și social în vederea atragerii de fonduri din mediul privat;
- Existenţa unor laboratoare de cercetare cu dotări uzate fizic şi moral.
OBIECTIV STRATEGIC 3. Creșterea rolului Platformei ReForm ȋn mediul economic, prin înfiinţarea Consiliului Consultativ
Ca grup de consultanță al Consiliului de coordonare, format din personalități științifice şi culturale cu apartenenţă la spaţiul “Dunării de Jos” (membri ai Academiilor din România, reprezentanți ai autorităților locale, mediului de afaceri, profesori, Doctori Honoris Causa ai UDJG din țară sau din străinătate).
Motivaţie
- O strategie managerială, oricât de ingenioasă ar fi prin viziune, obiective şi planuri de acţiune, nu poate avea eficienţă decât dacă se mulează pe particularităţile regionale, iar sprijinul mediului de afaceri şi implicarea comunităţilor locale sunt absolut vitale în dezvoltarea Platformei ReForm-UDJG.
OBIECTIV STRATEGIC 4. Afirmarea UDJG prin internaţionalizarea excelenţei la “Dunărea de Jos”
Realizabilă ca urmare a obţinerii calităţii de „Leadership” în domenii strategice, la frontiera dintre ştiinţă şi tehnologie.
Motivaţie
- Excelenţa în cercetare în câteva domenii de vârf existente la UDJG trebuie valorificată cel puţin regional, având în vedere atât poziţia geostrategică a României, cât şi poziţia geografică a regiunii de S-E unde se află universitatea noastră;
- Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi funcţionează în cadrul Uniunii Europene, respectând principiile Procesului Bologna, iar, în ultimii ani, numărul programelor cu predare în limbi străine a crescut;
- Dezvoltarea branding-ului instituţional şi a unei strategii de atragere şi recrutare a studenţilor străini care să studieze la Galaţi şi care apoi să îşi continue activitatea de cercetare, eventual în cadrul Reform;
- Creşterea numărului de mobilităţi în străinătate ale cercetătorilor de la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi;
- În Europa, programele de cooperare transfrontalieră constituie priorităţi, deoarece permit rezolvarea unor probleme dintre cele mai diverse. Cooperarea transfrontalieră trebuie privită ca o premisă pentru procesele mai mari, în ceea ce priveşte integrarea europeană și îmbunătățirea relațiilor între statele vecine si din perspectiva cercetării ştiintifice.
[9] http://inaco.ro/romania-inventiva-romania-competitiva-acum-si-repede/